PRIMARIA COMUNEI DOBA JUDETUL SATU MARE

PREZENTARE LOCALA

       1.1  Prezentare generala
    Comuna Doba, este  plasata in Transilvania, in vestul judetului Satu Mare, avand vecini R.Ungaria la NV, comuna Moftin la SV, comuna Terebesti la S, Satmarel la E si comuna Vetis la NE. Orasele intre care localitatea este intercalata sunt Satu Mare (15 km) si Carei.
    Pe fondul climatului temperat continental moderat, comuna Doba se afla sub influenta maselor de aer vestice (oceanice), umede si cu variatii termice moderate ale temperaturii aerului intre vara si iarna.
Este formata din satele Doba, Boghis, Dacia, Paulian si Traian.
    Localitatea de resedinta – Doba – se afla la 47°45' lat. N si 22°42' long. E.
Artera hidrografica principala ce strabate partea de sud a teritoriului comunal de la est la vest, apoi spre nord-vest, este paraul Homorod.
    Teritoriul comunei face parte din unitatea de relief a Campiei Somesului.
    Comuna Doba dispune de o retea de cai de comunicatie diversificata formata din drumuri judetene, drumuri comunale, strazi. Comuna noastra este strabatuta de DN 19, drum ce trece prin satele Doba, Paulian, facand legatura intre orasele Satu Mare – Carei. Drumurile comunale au o lungime totala de 8.5 km din care: Doba – Boghis de 5 km; Boghis - Traian de 0.5 km;  Dacia de 3 km. Drumurile comunale sunt construite din balast si pamant. Reteaua de strazi din satele componente are o lungime de aproximativ 21.8 km, pe sate se prezinta astfel: satul Doba – 6.6 km; Boghis – 6 km, Traian – 2.4 km; Paulian – 5.2 km, Dacia –1.6 km. Strazile sunt intr-o stare necorespunzatoare fiind noroioase, cu gropi si denivelari necesitand lucrari de intretinere si modernizare.
    Referitor la gospodaria comunala precizam ca in satul Doba exista retea de apa pe o lungime de 5.1 km introdusa in 238 locuinte, in satul Boghis 4.2 km introdusa in 159 locuinte, in satul Paulian 2.2 km introdusa in 134 locuinte si in satul Dacia o lugime de 1.2 km, iar in satul Traian nu exista retea de apa dar exista studiu de fezabilitate, lungimea retelei de apa prevazuta a se executa este de 2.4 km, valoarea investitiei prevazuta este de 2.5 miliarde ROL.
    Teritorial, comuna apartine in totalitate Campiei Somesului, in fapt o campie aluviala recenta a Somesului care a depus masiv, procesul de aluvionare fiind stimulat de miscarile neotectonice de afundare a vechiului Bazin Panomic.
Acumularea recenta impusa de divagarea albiilor a creat o campie aparent neteda, fragmentata de cateva vai cu regim hidrologic temporar, meandre parasite si canale de desecare, avand aspect monoton si inaltimi absolute de 115 – 120 m (de ex. in punctele geodezice Traian – 119.9 m, la nord de localitatea Traian, Campul Boghis – 114.0 m, la vest de localitatea cu acelasi nume).
    Vegetatia naturala se incadreaza zonal, unitatii de silvostepa, asociatiile naturale fiind inlocuite in cea mai mare parte de culturi agricole, alaturi de care apare azonal, vegetatia hidrofila. Padurile sunt reprezentate doar de doua suprafete forestiere – Padurea Cherties – situata la NE de localitatea Doba (constituita predominant din stejar) si alta, cu aceeasi constitutie, la SE de aceeasi localitate.
    Predomina solurile podzolice argiloiluviale, pseudogleice si pseudogleizate, luvosoluri si stagnosoluri albice (luvosoluri albic stagnice), pe alocuri soluri hidromorfe si nisipoase, acestea din urma sarace in humus. Pe locul vechilor albii parasite, cu nivelul apelor freatice de suprafata s-au format hidromorfe (hidrosoluri) si de lacovisti (gleisoluri), ca si soluri saraturate (halomorfe). Utilizarea terenurilor este destinata aproape exhaustiv culturilor agricole si fanetelor. Terenurile viticole si pomicole sunt raspandite punctual in apropierea localitatilor.

             

                 2.2 Localizare

 

     

Comună Doba este situată în zona de nord est a României, în vestul judeţului Satu Mare, arteră principala de circulaţie este drumul DN 19 (E 671), ce face legătură între oraşul Carei şi municipiul Satu Mare (reşedinţa judeţului).

Cea mai apropiată aşezare urbană este reşedinţa judeţului, municipiul Satu Mare, aflat la 16 km, spre nord-est şi oraşul Carei la 21 de km spre vest.     

Comuna Doba  se invecinează cu:

 - Ungaria spre nord-vest,

-  comuna Moftin spre sud-vest,

 - comuna Terebesti spre sud

-  comuna Satmarel spre est

-  comunaVetis spre nord-est

 

 

 

 

 

 

Comună Doba are în componentă următoarele sate:

-        DOBA – reşedinţa de comună

-        BOGHIS – aflat la aproximativ 5 km de reşedinţa comunei

-        PAULIAN – aflat la 3 km de reşedinţa comunei

-        TRAIAN – aflat la aproximativ 5 km de reşedinţa comunei

-        DAICĂ – aflat la aproximativ 7 km de reşedinţa comunei

 

Satul Paulian este aşezat pe drumul naţional DN 19, celelalte sate fiind aşezate pe teriotriul administrativ în partea dinspre Ungaria (spre nord-vestul comunei).

Din punct de vedere geografic comuna este aşezată pe Câmpia Someşului.

2.3 Relieful si clima

Din punct de vedere al reliefului, comună Doba este formată din 100% câmpie, teritoriul acesteia fiind aşezat în Câmpia Someşului.

Comuna este aşezată la o altitudine maximă de 150 de metri, deasupra nivelului marii, (în punctele geodezice Traian – 119.9 m, la nord de localitatea Traian şi Câmpul Boghis – 114.0 m, la vest de localitatea cu acelaşi nume).

Comuna este străbătută de două cursuri de apă:

- răul Homorod, care are cursul de apă dinspre Satmarel şi trece pe lângă satele Traian şi Dacia continuându-şi drumul spre Ungaria

- răul Balcaia care traversează satul Doba

Din cauza neregularizării cursurilor de apă localităţile sunt predispuse la inundaţii.

Clima este temperat continentală, se caracterizează prin ierni nu foarte aspre, precipitaţiile fiind 300/480 mm/ml şi veri potrivid de calde.  

În general, în această zona de câmpie solul este productiv, prezintă o fertilitate ridicta, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrăşăminte chimice şi naturale etc).

Pe teritoriul comunei Doba se întâlnesc următoarele clase de habitate: culturi (teren arabil), păşuni şi fâneţe, alte terenuri arabile, , habitate de păduri (păduri în tranziţie - rezentate doar de două suprafeţe forestiere – Pădurea Cherties – situată la NE de localitatea Doba, constituită predominant din stejar - şi altă, cu aceeaşi constituţie, la SE de aceeaşi localitate.).

Predomină solurile podzolice argiloiluviale, pseudogleice şi pseudogleizate, luvosoluri şi stagnosoluri albice (luvosoluri albic stagnice), pe alocuri soluri hidromorfe şi nisipoase, acestea din urmă sărace în humus. Pe locul vechilor albii părăsite, cu nivelul apelor freatice de suprafaţă s-au format hidromorfe (hidrosoluri) şi de lăcovişti (gleisoluri), că şi soluri sărăturate (halomorfe). Utilizarea terenurilor este destinată aproape exhaustiv culturilor agricole şi fânetelor. Terenurile viticole şi pomicole sunt răspândite punctual în apropierea localităţilor.

Sursa: http://www.primariadoba.ro/prezentare_locala

         

 

  2.4   Date administrativ teritoriale

 a. Suprafaţa totală  a comunei este de  6881 ha din care:

- intravilan:   260 ha

- extravilan: 6621 ha

 

b. Suprafaţa terenurilor pe categorii de folosinţă:

- agricol: 6118 ha

- neproductiv/ degradat: 38 ha

- ape: 62 ha

- cai de comunicatii: 92 ha

- pădure: 311 ha

 

2.5 Cadrul demografic

 

     2.5.1 Evoluția demografică a comunei Doba conform statisticilor oficiale:

 

Anul

1992

2002

2005

2011

Locuitori

-

2784

2795

2760

 

În baza recensământului oficial al populaţiei din anul 2011 comună Doba avea o populaţie de 2760 locuitori, împărţiţi pe categorii de vârstă şi gen, religie, şi etnie după cum urmează:

-         Structura populației pe grupe de varstă și categoria de gen

 

 

-         Strucrtura populației dupa categorii de gen și stare civilă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

-         Strucrtura populației după apartenența de religie

 

 

 

-         Strucrtura populației după limba maternă

 

 

 

-         Structura populțtiei după structura de etnie

 

 

 

-         Distribuirea pouplației pe cele cinci sate ale comunei

 

2.5.2 Calitatea locuirii - număr total al construcţiilor este de 1080 din care gospodării pirvate şi clădiri administrative, având un indice de locuire ale acestora de 2,6 persoane/ locuinţa.

-   Distribuirea gospodăriilor şi clădirilor locuite

 

-         Distribuirea formelor de proprietate

 

-         Distribuirea față de calitatea locurii (utilități)

 

 

2.6 Educația, sănătatea și asistența socială

 

Educația.       

În tabelul următor vă prezentăm nivelul educaţiei privind populaţia stabilă

         În comună Doba funcţionează sub conducerea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare - Şcoală Gimnazială Doba, la care sunt arondate 5 unităţi de învăţământ :

- 2 şcoli - Şcoală Generală cu învăţământ gimnazial clasele I-VIII Doba

- Şcoală Generală cu învăţământ primar - clasele I-IV Boghis

- 3 grădiniţe din care: - două cu program normal (Grădiniţă Boghis şi Grădiniţă

Paulian)

- una cu program normal şi prelungit (Grădiniţă Doba)

 

Sănătatea.

La nivelul comunei Doba fucţionează :

- un cabinet medical care deserveşte populaţia întregii comune, unde îşi desfăşoară activitatea un medic de familie şi o asistentă

- o farmacie privată în satul Boghis şi o altă în curs de autorizare în satul Doba

- un cabinet stomatologic

- un cabinet sanitar- veterinar privat, dotat cu farmacie veterinară la care lucrează un medic veterinar şi un tehnician

Asistența socială

În comuna Doba nu funcţionează nici un adăpost pentru persoane vârstnice, nici un serviciu de incluziune socială sau vre-un centru de plasament al Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Copilului.

          2.7 Cultură :

           - Se regăsesc 6 unităţi de cultură – o biblioteca comunală şi 5 cămine culturale care găzduiesc evenimentele locale: nunţi, spectacole, baluri, şezători.

- număr unităţi de cult (biserici, mănăstiri, case de rugăciuni) – 7 dintre care 5 biserici ortodoxe şi 2 reformate

Ø           Biserica “Sfinţii Arhangeli Mihail şi Gavril” din Doba

Ø           Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Boghis

Ø           Biserica “Sfinţii Arhangeli Mihail şi Gavril” din Traian

Ø           Biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Dacia

Ø           Biserica “Naşterea Maicii Domnului” din Paulian

Ø           Biserica Reformată din Doba

Ø           Biserica Reformată Boghis

Acestea ce reprezintă un importante monumente istorice şi poate fi valorificat că punct de interes turistic al comunei.

 

2.8 Activități specifice zonei :      

- agricultură (cultivarea plantelor şi cerealelor)

- creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine, animale de curte)

- servicii şi unităţi de comerţ cu amănuntul: unităţi private

- agroturism (pensiuni, activităţi de agrement şi turism)

- mică industrie (producatie în domeniul fabricării incalamintei şi turnarea metalelor neferoase uşoare: confecţii sturcturi metalice şi construcţii de solare)

2.9 Obiective turistice și de agrement :  

Centrul local de informare turistică din localitatea Dacia, construit şi dotat printr-un proiect european finanţat din măsura 3.1.3 FEADR, este primul obiectiv la care tursitii trebuie să se oprească în satul Doba, pentru o mai bună informare şi ghidare asupra obiectivelor turistice din zona şi întreg judeţul.

Biserica “Sfinţii Arhangeli Mihail şi Gavril” din Doba , construită în anul 1946 de comunitatea greco-catolică, folosită în prezent de parohia ortodoxă.

       
 
   
 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Biserica “Sfintii Arhangheli Mihail și Gavril” din Boghis, construită ăn anul 1858 de comunitatea greco-catolică, folosită în prezent de parohia ortodoxă.

Biserica “Sfintii Arhangeli Mihail și Gavril” din Traian construită în anul 1931 de comunitatea greco-catolică, folosită în prezent de parohia ortodoxă.

 

 

 

 

Biserica “Sfintii Apostoli Petru și Pavel” din Dacia construită în anul 1951

Biserica “Nașterea Maicii Domnului” din Paulian construită în anul 1923 de comunitatea greco-catolică, folosită în prezent de parohia ortodoxă.

 
 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Biserica Reformată din Doba

Biserica Reformată din satul Boghis

Monumentul Colonelului Paulean Constantin, construit în localitatea Paulian, pe marginea drumului E671 , în intersecția ce duce spre satul Ghilvaci.

Complex agrement « La Stuf » satul Boghis, un loc plăcut de agrement, mai ales pentru pasionații de pescuit.

            

 

 

 
 
 

 

 

 

 

 

 

 


2.10 Tradiții, obiceiuri și evenimente locale :

- Zilele comunei Doba – se sărbătoresc în fiecare an în luna august.

În cadrul evenimentului au loc spectacole folclorice în care sunt prezentate dansuri populare şi obiceiuri tradiţionale iar interpreţii de muzică populară şi uşoară menţin până târziu petrecerea din centrul satului.

 

- Hramul Bisericilor Ortodoxe – se sărbătoreşte în fiecare an, în datele de 28 iunie respectiv 8 noiembrie.

 

- Obiceiuri de iarnă : o tradiţie care se mai păstrează şi astăzi este „colindatul cu icoană“ al copiilor. Elevii din clasa întâi şi până într-a opta merg în Ajun de Crăciun la colindat prin tot satul purtând cu ei cea mai veche icoană din biserica. Ei pleacă întotdeauna la colindat la prânz şi până seară termină de colindat tot satul.

Un alt obicei de iarnă, este ceata de feciori. În fiecare sat, în preajma sărbătorilor de Crăciun, tinerii se îmbracă în costumele populare tradiţionale fiecărui sat şi pleacă la colindat, ei încep cu biserica şi preotul satului, apoi cu primarul, urmând că ei să fie primţi în fiecare casă din sat dar şi în oraşele apropiate unde colindă sătenii care s-au mutat în zona urbană. Colindă cetaşilor este răsplătită cu prăjituri, suc, vin dar şi bani, cu care aceştia organizează balul Crăciunului şi serile de joc unde prezintă dansurile tradiţionale româneşti dar şi cele specifice satului.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.11Activitațile sportive :

          Baza sportivă a fost modernizată, în satul Doba s-a investit în terenul de sport, vestiare și parcare, pentru sprijinirea activitaților sportive din comună.

 

În comună există Asociaţia Club Sportiv „Voinţa Doba” sub care funcţionează echipa de fotbal locală, ale căror culori oficiale sunt galben şi negru, înscrisă în campionatul judeţean în liga a IV.

Lipsa de fonduri şi sponsori face a performanţă şi obiectivele echipei de fotbal să fie limitate şi realiste.

 

 

 

 

 

 

 

        Scurt Istoric
    Doba este o mica localitate din apropierea Somesului. Numele il gasim in inscrisuri in secolul XIV sub forma "Balkan-Dob" iar in 1241, in urma unei navaliri tatare, satul a fost pustiit. Regele Istvan V a donat localitatea cu toate pamanturile familiei Apor, familie considerata ca fiind intemeietoarea satului.
Nunele de origine nu-l stim exact, pentru ca din documente reiese ca in jur de anii 1300 se numea „Homoród-dob”. In anii 1400-1500 se aminteste ca "Kraszna-dob". Au fost vremuri cand "Szamos-dob" sau "Balkán-dob" se numea. Referitor la acestea denumiri inscrisurile din anii 1700 ne dau dovada. Numele definitiv la castigat in 1711, pe vremea pacii satmarene, cand a primit denumirea definitiva de "Szamosdob" (Doba).
    Doba acum este pe a treia vatra, pentru prima data era in apropierea Homorodului, de aici din cauza ploilor au fost nevoiti de multe ori sa i-si paraseasca locuintele oameni din sat. Oameni aici au avut doi dusmani: apa si epidemiile frecvente, care au cerut multe suflete. Din datele din anii 1200 reiese ca din 675 de persoane, au ramas doar 15 barbati si 18 femei. Copii nici nu aminteste, fiind-ca epidemiile a omorat toti copii. Cel de al doilea dusman apa, adica desele inundatii ale Homorodului. Si din cauza aceasta a suferit populatia, scrie Beregszászi F. Sámuel. De o mare inundatie face amintire, atunci cand in anul 1626 tot satul s-a mutat pe locul care se numeste "kis-puszta", care a fost proprietatea lui Nyári Benedek. Pe malul Homorodului, inca in secolul trecut se putea vedea ruinele bisericii.
    In anul 1626, Nari Benedek a fost proprietarul mosiilor denumite "Kis puszta”, cu care se lauda astfel: "Am o Doba mai mica pe care daca o lovesc, sar din ea o suta de pluguri". In anul 1777, toata mosia este donata familiei Karoly Sandor, iar in prezent, cele mai multe pamanturi sunt ale urmasilor acesteia. Din cauza deselor inundatii, satul este asezat in prezent pe a treia vatra.
Si de aici (de la "kis-puszta") s-au mutat repede locuitorii satului, fiind-ca si aici foarte multe greutati a produs apa.
    Mutarea urmatoare a intampinat si mai multe greutati, fiind-ca locul acesta unde se afla si in momentul de fata satul, a fost o mlastina impadurita si cu tufisuri multe. Acest loc a fost curatat de locuitorii satului Doba. Aici au avut si apa raul Balkány. Din casele de pe aceste vremuri si  pana in ziua de azi putem gasi.
Pe vremea Mariei Tereza a fost considerata localitate de rang superior, azi insa este una mica. Groful Karoly a construit aici in 1854 o biserica greco-catolica pentru romanii stabiliti in sat. Adinioara a avut probabil si un castel deoarece in 1810 se mai vedeau ruinele acestuia pe malul Crasnei. Localitatea are posta, telegraful este la Satmarel iar statia de cale ferata la Moftinul Mic.
    Locuitorii stramosi au fost "besenyök", ei cu vanatoria si cu pescuitul s-au ocupat. Lucrarea pamanturilor numai cu mult in urma il cunosc. Si cu cresterea animalelor se imprietenesc cu greu, fiind-ca a fost mai usor sa vanezi si sa pescuiesti decat sa creasca animale.
    Din documente reiese ca din cauza tatarilor au ales acest loc, fiind-ca a fost greu de ajuns din cauza apei ce inconjura tot satul si au putut mult mai usor sa se apere. Insa anul 1241 a adus moartea tuturor locuitorilor. Tatarii tot satul cu toti locuitorii au pustiit, au omorat toti oamenii, tatarii au cautat oameni si in tufisuri si pe toti i-au ucis. In "Bélteki Usnalis Matriculája" gasim inscris pe pagina 182 ca locuitorii "Balkan-dob" au fost luptatori foarte buni, dar cu multimea tatarilor n-au putut sa lupte si din aceasta cauza tatarii au pustiit satul si au ucis toti locuitorii.
    Locuirea noua a mers foarte greu, nimeni nu a vrut sa locuiasca  intr-un loc pe care l-au pustiit tatarii. Imaginea care ii intampina pe cei care vroiau sa se stabileasca aici, era ingrozitoare case arse, schelete de oameni peste tot, urletul cainilor, din aceste motive oameni au fugit de aici. Dupa mai mult timp oameni bogati care detineau acest loc, au adus o hotarare ca daca cineva fuge de aici, pe acela i-l prind si i-l omoara. Despre acestea face amintire un document din anul 1315, despre scriitorul acestui document nu stim multe deoarece ca semnatura doar literele "NB" sunt.