PRIMARIA COMUNEI DOBA JUDETUL SATU MARE

STRATEGIA COMUNEI 2014-2020

COMUNA DOBA

JUDEŢUL SATU MARE

ROMÂNIA

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI DOBA

2014 – 2020

 

 

 

 

Mai 2013


1.1. Principiile de bază care au stat la baza elaborării acestei strategii au fost următoarele:

·       principiul cunoaşterii trăsăturilor locale. Strategia a fost elaborată de specialişti, care cunosc foarte bine realităţile din această comună.

·       principiul realităţii. Acest plan strategic prezintă potenţialul, stadiul de dezvoltare şi baza de la care se pleacă în cadrul proceselor dezvoltării durabile.

·       principiul continuităţii şi sustenabilităţi.  Strategia va fi îmbunătăţită continuu şi după adoptarea acestuia de către primărie.

·       principiul armonizării cu obiectivele de dezvoltare existente la nivelul Uniunii Europene.

Interesul pentru acest tip de activitate a fost dat de faptul că aplicarea strategiei de dezvoltare regională şi rurală va conduce la reducerea disparităţilor din cadrul spaţiului rural.

Utilitatea elaborării planurilor de dezvoltarea strategică este susţinută de argumente, care în esenţă vizează:

·       utilizarea resurselor umane şi logistice existente - elaborarea unui plan strategic de dezvoltare locală contribuie, pe termen mediu şi lung, la gestionarea mai eficientă a resurselor locale (resurse umane, financiare, logistice etc.), permiţând mobilizarea la cote superioare a acestor resurse în vederea atingerii obiectivelor propuse în cadrul planurilor de dezvoltare;

·       existenţa unui plan de dezvoltare creează / facilitează obţinerea resurselor financiare care să susţină procesele de dezvoltare la nivel local. Planul strategic clarifică pentru toţi factorii implicaţi în programele de ajustare sau dezvoltare socială care sunt obiectivele urmărite de autorităţile locale pe termen mediu şi lung, rolul strategiei de dezvoltare fiind acela de a modifica optica elaborării unor strategii conjuncturale prin care se urmăreşte elaborarea ,,strategiilor de supravieţuire imediată” (satisfacerea unor nevoi imediate). Această perspectivă imediată trebuie înlocuită cu perspectiva dezvoltării strategice.

Scopul acestei lucrări este aceea de a face o diagnoză a spaţiului rural la nivelul comunei, în vederea identificării principalelor probleme cu care se confruntă acestă comunitate, precum şi definirea unei strategii de dezvoltare rurală. Diagnoza acestui spaţiu a fost realizată pe mai multe nivele:

·       nivel statistic;

·       evaluarea activităţii administraţiei publice locale;

În cele ce urmează considerăm ca fiind importantă prezentarea atât a PLANULUI NAŢIONAL STRATEGIC 2014-2020, Strategia de Dezvoltare a regiunii NV 2014-2020 precum şi a Judeţului Satu Mare,  pentru a observa în ce măsură prezentul Plan de Dezvoltarea Strategică se integrează în principiile stabilite în cadrul acestor strategii naţionale, regionale, locale care au fost elaborate în concordanţă cu reglementările Uniunii Europene.

1.2. Analiza şi monitorizarea agenţilor de dezvoltare locală

Implicarea comunităţii în programele de dezvoltarea locală presupune asumarea direcţiilor de acţiune în ceea ce priveşte planificarea strategică de către unităţile de dezvoltare: sat sau comună. Procesul de participare a comunităţii implică valenţe multiple:

educaţionale: existenţa unor modele şi practici care să fie însuşite de către membrii activi ai comunităţii;

politice: acest aspect presupune posibilitatea comunităţii de a impune anumite decizii, precum şi dreptul de a controla persoanele care le reprezintă interesele;

economice: vizează în principal susţinerea comunităţii privind participarea cu bani , bunuri sau muncă voluntară;

organizaţionale: în această situaţie este necesară existenţa unor cadre instituţionale care să orienteze sau să mobilizeze resursele în ceea ce priveşte procesele de dezvoltare comunitară, în cadrul acestui capitol trebuie subliniată importanţa agenţilor de dezvoltare locală.

Responsabilităţi ale administraţiei publice locale:

-identificarea de resurse şi parteneri pentru dezvoltarea locală

-responsabilitatea definirii strategiilor de dezvoltare locală

-responsabilitatea iniţierii unor programe de dezvoltare locală şi corelarea lor cu programe şi strategii de dezvoltare în plan naţional, regional sau european.

 

2. România în Uniunea Europeană

2.1. Aşezarea

România este situata în partea de sud-est a Europei la intersecţia cu principalele axe de comunicaţii europene Nord-Sud si Est –Vest.

Suprafaţa României este de 238.391 km2 reprezintă 5,49 % din suprafaţa UE 25, iar ca populaţie 21,733 mil loc reprezintă 4,77 % din 454,9 mil. loc. total populaţie Uniunea Europeană.

Conform metodologiei O.E.C.D. de clasificare a regiunilor rurale, la nivelul NUTS III în România spaţiul rural, însumează 99% din teritoriu şi 90,6% din populaţie, faţă de Uniunea Europeană, unde acesta deţine 84,4% din suprafaţa totală şi 39,5% din populaţia totală.

 

2.2. Aspecte generale ale spaţiului rural românesc

 

Condiţii naturale

 

Teritoriul României prezintă toate cele trei mari categorii de relief: 31% munţi, 36% dealuri şi podişuri, 33% câmpii şi lunci intr-o dispunere concentrică şi sub aspect de amfiteatru a treptelor majore de relief.

 

În urma prelucrării informaţiilor la nivelul spaţiului rural suprafeţele rezultate pentru principalele forme de relief (câmpie, deal, munte) şi de asemenea procentele principalelor forme de relief  faţă de suma suprafeţei totale agricole şi forestiere se prezintă astfel:

Clima României este temperat continentală de tranziţie, cu influenţe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest şi continental-excesive dinspre nord-est. Precipitaţiile medii anuale sunt variabile în funcţie de altitudine: 500 mm la câmpie, 700 mm la deal si 1200 mm la munte.

 

3. Dezvoltarea regională

3.1. Probleme regionale de dezvoltare

n      Creşterea disparităţilor de dezvoltare între Reg Bucureşti-Ilfov şi celelalte Regiuni

n      Dezvoltare neechilibrată între Estul şi Vestul ţării, respectiv între Regiunile Nord-Est, Sud –Est, Sud, Sud Vest şi  Regiunile  Vest, Nord - Vest, Centru

n      Subdezvoltarea cronică este concentrată în Reg Nord –Est, la graniţa cu Moldova şi în Reg Sud, de-a lungul Dunării

n      Declinul masiv al oraşelor mici şi mijlocii, îndeosebi al oraşelor mono industriale, generat de restructurarea industrială

n      Grad scăzut de atractivitate a majorităţii Regiunilor

n      Declinul socio-economic a numeroase centre urbane mari şi diminuarea rolului lor în dezvoltarea arealelor adiacente

3.2. Obiectivul strategic

- Accelerarea creşterii economice a regiunilor României, cu prioritate a Regiunilor şi localităţilor mai slab dezvoltate, astfel încât, la sfârşitul perioadei de programare, disparităţile între Regiuni, în termeni de dotări infrastructurale şi mediu de afaceri, să se diminueze;

- Îmbunătăţirea gradului general de atractivitate şi accesibilitate a regiunilor;

- Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri;

- Valorificarea potenţialului turistic, istoric şi cultural al regiunilor şi creşterea contribuţiei acestor domenii la dezvoltarea regiunilor;

- Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane;

3.3. Strategia de dezvoltare a Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest

Obiectivul major al activităţii Agenţiei de Dezvoltare Nord - Vest – după cum reiese din această strategie – este reprezentat de creşterea calităţii vieţii şi dezvoltarea economico - socială durabilă a regiunii.

-Regiunea Nord-Vest se încadrează în categoria regiunilor cu venituri modeste privind execuţia bugetară, ceea ce demonstrează posibilităţi limitate de generare a veniturilor la nivelul administraţiei publice locale şi regionale, demonstrând o capacitate financiară fragilă. De asemenea, s-a constatat că există o dependenţă a bugetelor locale faţă de bugetele centrale, datorită competenţelor limitate privind gestiunea financiară judeţeană şi locală. Marea majoritate a judeţelor se bazează pe subvenţii de la bugetul de stat, rectificări bugetare, doar 2 dintre judeţe putându-se bucura de o oarecare autonomie financiară;

 

-Analiza capacităţii administrative şi a infrastructurii locale prin prisma resurselor umane a demonstrat faptul că Regiunea se caracterizează printr-un sistem de management al performanţelor personalului responsabil pentru implementarea proiectelor cu finanţare din FS deficitar, dublat de o lipsă a remunerării personalului, ceea ce a condus la o împovărare a angajaţilor cu mai multe sarcini. De asemenea, tot în categoria capacitate administrativă/ resurse umane, se constată că Regiunea este deficitară la capitolul angajaţi în domenii cheie, precum: ingineri constructori, informaticieni sau arhitecţi. Din analiza organigramelor consiliilor judeţene se constată un număr mare al posturilor vacante, gradul de ocupare reflectând fie o dimensionare nerealistă a posturilor, fie că aceste posturi au fost blocate din anul 2010 şi nu au mai putut fi ocupate;

 

-La nivelul regiunii este sesizată o lipsă a viziunii asupra dezvoltării regionale, o capacitate redusă de accesare a fondurilor, la acest capitol există disparităţi interjudeţene, unele dintre judeţe duc lipsă şi de personal specializat în implementarea proiectelor;

 

-Se constată o colaborare insuficient dezvoltată între administraţia publică şi societatea civilă, datorită existenţei unor parteneriate care nu sunt suficient de mature, dezvoltate şi care nu susţin şi dezvoltă interesele comunităţii. În acest sens, buna guvernare reprezintă o oportunitate pentru realizarea parteneriatelor între APL şi societatea civilă determinând creşterea responsabilităţilor partenerilor;

-În ceea ce priveşte serviciile de e-guvernare, la nivelul Regiunii Nord-Vest nu există elemente specifice, întrucât astfel de servicii nu sunt foarte răspândite sau implementate. Astfel, un număr redus al instituţiilor sunt înscrise pe site-ul e-guvernare.ro, dintre care cele mai puţine sunt reprezentate de prefecturi şi unităţi publice;

 

-La nivelul regiunii, nicio regie autonomă nu este înscrisă în e-guv. De asemenea, regiunea este deficitară şi la capitolul serviciilor on-line disponibile pentru plata taxelor. Există câteva primării din regiune care au implementat serviciul pentru plata on-line prin card a taxelor şi impozitelor datorate la bugetul local.

 

 

 

 

 

 

 

4. Analiza socio-economică a comunei

4.1. Introducere

Acest capitol al prezentei lucrări începe cu o prezentare generală a comunei pe baza următoarelor coordonate:

·       resurse umane şi forţă de muncă

·       infrastructură şi dotări edilitare

·       dezvoltare rurală şi locală

·       turism şi mediu.

La Cap 5. se găseşte analiza SWOT a comunei.

4.1.1. Plasare geografică, date fizico-geografice şi climaterice

Comuna Doba este situată în vestul municipiului Satu-Mare la o distanţă de aproximativ 15 km şi se întinde pe o suprafaţă de 6881 ha, de o parte şi de alta a drumului naţional DN 19, care face legătură între oraşul Satu-Mare – oraşul Carei.

Comuna Doba este compusă din 5 sate: satul de reşedinţă Doba, situat pe drumul naţional DN 19 şi satele componente ale comunei: Boghiş, Traian, Paulian, Dacia. Din acestea şi satul Paulian este aşezată pe drumul naţional DN 19, iar celelalte sate sunt situate lateral, distanţa faţă de satul de reşedinţă fiind de la 1.5 km la 6 km maxim.

  

Conform înscrisurilor, satele componente comunei noastre sunt atestate documentar în anii:

- 1450 Boghiş,

- 1600 Doba,

- 1921 Traian,

- 1922 Paulian,

- 1924 Dacia.

Pe aceste meleaguri conveţuind români şi maghiari, ucranieni şi rromi.

 

4.1.2. Scurt istoric:

Satul Doba a fost o mică localitate din apropierea Someşului; numele îl găsim în înscrisuri în secolul XIV sub forma "Balkan-Dob” iar în 1241, în urma unei năvăliri tătare, satul a fost pustiit. Regele Istvan V a donat localitatea cu toate pământurile familiei Apor, familie considerată ca fiind întemeietoarea satului. În anul 1626, Nari Benedek a fost proprietarul moşiilor denumite "Kis puszta”, cu care se lăuda astfel: "Am o Dobă mai mică pe care dacă o lovesc, sar din ea o sută de pluguri”. În anul 1777, toată moşia este donată familiei Karoly Sandor, iar în prezent, cele mai multe pământuri sunt ale urmaşilor acesteia. Din cauza deselor inundaţii, satul este aşezat în prezent pe a treia vatră. Are încă din 1332 parohie şi preot, iar pe vremea Mariei Tereza a fost considerată localitate de rang superior, azi însă este una mică. Groful Karoly a construit aici în 1854 o biserică greco-catolică pentru românii stabiliţi în sat. Adinioară a avut probabil şi un castel deoarece în 1810 se mai vedeau ruinele acestuia pe malul Crasnei. Localitatea are poştă, telegraful este la Sătmârel iar staţia de cale ferată la Moftinul Mic.

4.1.3. Plasare:

Comuna DOBA se învecinează la nord-vest cu Ungaria, la sud-vest cu comuna Moftin, la sud cu comuna Terebeşti, în est cu comuna  Sătmărel iar la nord-est cu comuna Vetiş.

Din punct de vedere geografic comuna este formată 100% câmpie, cu o climă temperat-continentală, precipitaţii 300/480 mm/ml, solul fiind productiv.

Există anumite zone în cadrul localităţilor care sunt expuse la posibile inundaţii datorită neregularizării cursurilor de apă.

Comuna este străbătută de două cursuri de apă, ale căror debit de apă creşte în perioada ploioasă a anului. Acestea sunt răul Homorod care vine dinspre Sătmărel, trece pe lăngă satul Traian şi Dacia şi î-şi continuă drumul spre Ungaria şi răul Bălcaia care traversează satul Doba.

Clima se caracterizează prin ierni nu prea aspre, cu precipitaţii moderate şi veri potrivit de calde.

Din punct de vedere economico - administrativ satele comunei se aseamănă într-un fel între ele, fiecare având o stradă principală mai largă şi un centru unde sunt grupate edificiile sociale şi culturale de bază: primăria, dispensarul uman (satul de reşedinţă), şcoala, căminul cultural, biserica, magazinele comerciale ale cooperaţiei de consum, precum şi alte dotări, iar din strada principală se ramifică străzile laterale.

 

 

4.2. Resurse umane şi dezvoltare umană

 

La data de 01.01.2005 populaţia stabilă era de 2795 de locuitori la nivelul întregii comune.

Situaţia pe sate, naţionalităţi şi religii se prezintă astfel

 

 

 

 

 

Grafic populaţie în funcţie de naţionalitate pe comuna Doba:

Grafic populaţie în funcţie de naţionalitate pe sate:

Grafic Nr gospodarii / Nr camere din satele comunei Doba:

Grafic populaţia comunei Doba în funcţie de religie grupate pe sate:

Grafic populaţia comunei Doba pe sate în fucţie de religie:

TABELE cu date statistice de la recensămăntul populaţie din 2002:

 

Satul

Populaţia

Români

Maghiari

Romi

Germani

Alte naţi.

Doba

1192

637

312

237

3

3

Boghiş

736

491

218

27

-

-

Traian

171

170

-

1

-

-

Paulian

500

377

1

-

1

121

Dacia

185

163

4

-

-

18

Total:

2784

1838

535

265

4

142

 

 

Satul

Număr gospodării

Număr camere

Suprafaţă camere mp

Doba

387

835

14014

Boghiş

273

568

9104

Traian

70

206

3591

Paulian

166

374

5779

Dacia

72

165

2406

Total:

968

2148

34894

      

Satul

Populaţia

Ortodocşi

R-catolici

Greco-cat.

Reformaţi

Alte rel.

Doba

1192

808

25

16

307

36

Boghiş

736

437

18

34

241

6

Traian

171

170

-

-

-

1

Paulian

500

397

3

10

1

89

Dacia

185

173

3

-

2

7

Total:

2784

1985

49

60

551

139

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002 populaţia comunei Doba era de 2784 locuitori, din care 1373 bărbaţi şi 1411 femei, iar din punct de vedere etnic situaţia se prezintă astfel: români – 1838; maghiari – 535; romi – 265; germani – 4; alte naţionalităţi - 142. După religie: ortodocşi – 1895; reformaţi – 551; greco-catolici – 60; romano-catolici – 49, restul populaţiei fiind baptişti, penticostali, martorii lui Iehova, alte culte 139.

Pe satele componente comunei Doba populaţia la recensământul din 2002 se prezintă astfel: Doba – 1192 pers.; Boghiş – 736; Paulian – 500; Dacia – 185; Traian – 171.

În general, raportul populaţie masculină - populaţie feminină este unul echilibrat. Cât despre piramida vârstelor, aceasta prezintă o pronunţată deplasare a centrului de greutate spre grupele de vârstă de peste 40 de ani.

4.3. Informaţii despre infrastructură fizică şi dotări edilitare

În comuna Doba nivelul de înzestrare a localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă, din reţeaua de apă potabilă, este de 90%.

Infrastructura socială rurală constă în existenţa învăţământului primar, iar ocrotirea sănătăţii se asigură cu un dispensar uman în centrul comunei Doba şi un punct de lucru ȋn localitatea Boghiş, precum şi un dispensar veterinar, 2 farmacii (Doba şi Boghiş).

În domeniul cultural, sunt puse la dispoziţie cămine culturale, în toate satele precum şi o bibliotecă şcolară, dar lipsesc activităţile culturale.

În 2007 din surse proprii s-a realizat reabilitarea căminului cultural Dacia, ȋn 2008 reabilitarea căminului cultural din Traian, ȋn 2012 reabilitarea căminului cultural din Boghiş iar ȋn 2013 se prevede a se reabilita căminul cultural din localitatea Paulian, ȋn anul 2012 s-a licitat Construirea şi dotarea unei CASE DE CULTURĂ şi BIBLIOTECĂ COMUNALĂ ȋn localitatea Doba, care se află ȋn derulare (realizat ȋn proporţie de 50%).

Comuna Doba dispune de o reţea de căi de comunicaţie diversificată formată din drumuri internaţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale, străzi.

Comuna Doba este străbătută de DN 19 (E671), drum ce trece prin satele Doba, Paulian, făcând legătura între oraşele Satu Mare – Carei.

Drumurile comunale au o lungime totală de 8.5 km din care: Doba – Boghiş de 5 km; Boghiş - Traian de 0.5 km;  Dacia de 3 km.

Drumurile comunale sunt construite din balast şi pământ fiind într-o stare necorespunzătoare.

Reţeaua de străzi din satele componente are o lungime de aproximativ 21.8 km, pe sate se prezintă astfel: satul Doba – 6.6 km; Boghiş – 6 km, Traian – 2.4 km; Paulian – 5.2 km, Dacia –1.6 km.

Deşi autorităţile locale sunt preocupate permanent de modernizarea şi întreţinerea străzilor, acestea nu sunt suficiente, astfel unele străzi sunt într-o stare necorespunzătoare fiind noroioase, cu gropi şi denivelări necesitând lucrări de întreţinere şi modernizare.

Referitor la gospodăria comunală precizăm că în toate satele avem reţea de apă introdusă ȋn majoritatea gospodăriilor, ar fi nevoie de reţea de canalizare menajeră şi staţie de epurare pentru toată comuna.

4.4. Dezvoltare rurală şi locală

Principala ocupaţie a locuitorilor din comună este agricultura – respectiv creşterea animalelor şi cultivarea pământului. Comuna Doba dispune de 6881 ha teren din care, conform unor date mai vechi, teren agricol 5931 ha: arabil – 4913 ha; păşuni – 883 ha; fâneţe  – 83 ha; păduri – 311 ha; vii 6 ha; livezi 2 ha; ape şi bălţi 126 ha şi alte terenuri – 557 ha.

 

Terenurile comunei Doba conform datelor existente în statistica judeţeană

Arabil

Păşuni

Fâneţe

Livezi

Păduri

Ape

Vii

Alte tere.

Total agricol

Total teren

4913

883

83

2

311

126

6

557

5931

6881

 

Predominantă este proprietatea privată asupra terenurilor, suprafaţa de teren ce o deţine gospodăriile populaţiei a început să crească. Principalele culturi de pe raza comunei sunt: porumbul, grăul, triticale, orzul, floarea soarelui, sfecla de zahăr etc..

Pe categorii de deţinători situaţia se prezenta astfel: proprietate privată cetăţeni: 73.32 % din total teren; 26.68 % deţinută de străinaşi.

Efectivele de animale se prezenta după cum urmează: bovine – total: 1627 capete; ovine total 731 capete; porcine 5779 capete, iar din datele recensământului din 2002 conform tabelului următor:

 

Satul

Bovine

Ovine

Caprine

Porcine

Păsări

Cabaline

Fam. albine

Doba

539

109

6

2053

4706

143

74

Boghiş

481

30

5

1794

4932

117

10

Traian

129

214

-

462

1189

24

-

Paulian

291

336

-

736

2083

35

4

Dacia

187

42

-

734

1199

29

14

Total:

1627

731

11

5779

14109

348

102

  

 

4.5. Industria:

Industria comunei noastre se caracterizează în principal prin asociaţii familiale, independenţi şi SRL – uri, în următoarele domenii:

 

Domeniul de activitate

Nr.

Comerţ produse alimentare

8

Comerţ produse nealimentare

4

Vopsitor zugrăveli, pardos. placare pereţi, tămplărie dulgherie.

2

Întreţ. rep. Auto, intermedieri.

1

Fabric. b. alcool. distilat, comercializare.

1

Lucrări agricole, transport rutier marfă.

7

Tinichigerie, com. art. tinichigerie

1

Reparaţii articole electrice, radio-TV.

1

Tămplar, dulgher

2

Activităţi veterinare

2

Zidărie

1

Fierărie

1

Nr. Agenţi economici

Doba

Boghiş

Traian

Paulian

Dacia

Persoane autorizate

9

2

-

2

-

Asociaţii familiale

5

2

1

6

-

S.R.L.

3

-

-

1

-

TOTAL

17

4

1

9

0

             

4.6. Situaţia ŞCOLARĂ la  începutul anului şcolar 2011-2012:

În comuna Doba funcţionează 3 grădiniţe cu program normal cu 82 copiii, 1 grădiniţă cu program prelungit cu 40 copiii şi 2 şcoli generale din care 1 cu clasele I - IV şi 1 cu clasele I - VIII,  cu un număr total de 243 elevi.

Pe sate situaţia se prezintă astfel:

     

Satul

Elevi cl. I-IV

Elevi cl. V-VIII

Grădiniţă

Doba

79

117

28+40(pp)=68

Boghiş

47

-

38

Paulian

-

-

16

TOTAL:

126

117

122

 

Învăţământul dispune de 33 încăperi dotate cu mobilier şi material didactic.

Lipsa locurilor de muncă în comună determină tineretul să plece la oraş şi aceasta determină îmbătrânirea populaţiei care rămân în satele comunei. Din acest motiv numărul copiilor din şcoli şi grădiniţe este în scădere. Din această cauză şcolile şi grădiniţele din satele Traian şi Dacia, şcoala din Paulian, iar ȋn Boghiş doar clasele I – IV, nu mai funcţionează, transportul elevilor făcăndu-se cu un microbuz şcolar.

În anul 2007 s-a finalizat o investiţie importantă, s-a construit o grădiniţă modernă, cu o capacitate de 80 copii, această grădiniţă funcţionează cu program prelungit pentru copii care solicită aceasta, dar există şi un grup de copii cu program normal.

Acest imobil este dotată cu instalaţie de încălzire centrală.

De asemenea tot în 2007, s-a finalizat renovarea Şcolii cu clasele I-VIII DOBA, prin schimbarea geamurilor şi uşilor vechi cu geamuri termopane şi s-a instalat instalaţie de încălzire centrală, s-a mai făcut un grup sanitar la această unitate.

4.7. Cultura:

Pe linie culturală în comună funcţionează 5 cămine culturale şi o bibliotecă publică cu peste 9500 de volume, dar lipsesc acţiunile culturale.

4.8. Sănătatea:

În satul Doba funcţionează un cabinet medical individual, serviciu care este asigurat de către  un medic şi o asistentă, iar în satele Boghiş, Traian, Paulian şi Dacia asistenţa sanitară se asigură tot de către acest medic, ȋn satul Boghiş există un punct sanitar, iar tot ȋn satul Boghiş există şi o farmacie privată, ȋn localitatea Doba există ȋn curs de autorizare o farmacie umană.

Asistenţa sanitar-veterinară este asigurată de un medic veterinar şi un tehnician, activitatea fiind privatizată şi au cabinetul în satul Doba, acest cabinet este dotat şi cu farmacie veterinară.

Lipsa locurilor de muncă în comună determină tineretul să plece la oraş şi aceasta determină îmbătrânirea populaţiei care rămân în satele comunei.

4.9. Turism şi mediu

Avem ȋn implementare un proiect european finanţat din măsura 3.1.3. FEADR, cu titlul Construire şi doare „Centru local de informare turistică ȋn localitatea Doba”

La nivelul comunei nu există gospodării care să asigure cazare şi masă turiştilor străini,  în sistem agro-turistic. Acest gen de activitate ar putea completa veniturile gospodăriilor din comună.

Obiective turistice ar fi:

·         Biserica "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din Doba, construită în anul 1946 de comunitatea greco-catolică, folosită în prezent de parohia ortodoxă

·         Biserica "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din Boghiş, construită în anul 1858 de comunitatea greco-catolică, folosită în prezent de parohia ortodoxă

·         Biserica "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din Traian, construită în anul 1931 de comunitatea greco-catolică, folosită în prezent de parohia ortodoxă

·         Biserica ortodoxă "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Dacia, construită în anul 1951

·         Biserica "Naşterea Maicii Domnului" din Paulean, construită în anul 1923 de comunitatea greco-catolică, folosită în prezent de parohia ortodoxă

Biserica Reformată Doba

Biserica Reformată Boghiş

 

Monument Colonel Paulian Constantin care este aşezată în localitatea Paulian, pe marginea drumului E671 în intersecţia cu drumul care duce spre satul Ghilvaci.

 

 

 

 

5. Analiza SWOT a comunei Doba

 

 

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

OPORTUNITĂŢI

PERICOLE

Resurse umane

-Forţă de muncă ieftină

-Forţă de muncă înalt calificată în construcţii şi industrie

-Costuri de calificare reduse în domeniul meşteşugurilor

-Număr mare de tineri cu liceul terminat şi cu studii superioare

-Diversitate mare a structurii etnice a populaţiei

-Existenţa unei asociaţii cu scop de informare şi de asigurare a condiţiilor pentru instruire şi formare

-Fenomene demografice negative:

-Emigrarea forţei de muncă cu înaltă calificare

-Îmbătrânire accentuată în satele aparţinătoare comunei

-Scăderea natalităţii

-Sub utilizarea forţei de muncă calificată superior

-Lipsa programelor de acompaniere socialã pentru şomerii

-Lipsa centre de orientare profesională

Legislaţie:

- înfiinţarea Agenţiei naţionale de ocupare şi formare profesională;

-Legea asigurărilor de sănătate nr. 145/97;

-creşterea nivelului de calificare prin participarea în programe regionale, naţionale şi internaţionale;

-Modificarea mentalităţii persoanelor disponibilizate, în sensul unei atitudini active pe piaţa muncii, de căutare a unui loc de muncă şi de reconversie profesională

- Pe termen mediu şi lung vom asista la scăderea nivelului de calificare profesională a tinerilor;

- menţinerea tendinţelor migraţioniste către centrele urbane, accentuarea proceselor de îmbătrânire în rural;

-ineficienţa / lipsa programelor de calificare / recalificare profesională destinate persoanelor din comună

-Declin demografic

Infrastructura fizică

 

-Acoperirea teritorială bună a reţelei de distribuţie cu energie electrică

-Existenţa reţelei de distribuţie stradală de apă potabilă în satele Doba, Boghiş şi Paulian, Dacia şi urmează în Traian

 

Există centrală digitală de telefonie

Există sistem de TV-digitală.

Existenţa a unui microbuz ruta SM-Carei care circulă din 30 în 30 de minute;

Există o acoperire relativ bună cu telefonie mobilă

 

-Viteza si capacitate redusa de transport a reţelei existente de comunicaţie

-Ponderea scăzuta a DJ si DC modernizate

- Inexistenţa accesului direct la calea ferată

- Datorită bugetului redus APL are posibilităţi limitate de implicarea în dezvoltarea infrastructurală

Procentul foarte mare a părţii proprii la finanţări extrabugetare elimină posibilitatea apelării acestora.

 

- Apropierea de SATU MARE

- Apariţia fondurilor europene;

- Îmbunătăţirea strategiilor agenţilor de dezvoltare locală în vederea obţinerii surselor de finanţare pentru modernizarea infrastructurii

- Existenţa unor programe de dezvoltare a infrastructurii la nivel naţional

- Legislaţie

 

-Grad scăzut de dotare a localităţilor cu reţele tehnico-edilitare

Mediu

 

- Calitatea factorilor de mediu bună;

- Cadrul natural relativ variat;

- Inexistenţa în imediata apropiere a unor surse de poluare de origine industrială;

- Conştientizarea acestor categorii de probleme de către factorii de răspundere locali

-Inexistenţa unei reţele de canalizare şi de , tratare si epurare a apei reziduale;

-Lipsa tehnologiilor de colectare prin sortare şi de reciclare a deşeurilor

 

 

-Gospodărirea eficientă a cadrului natural (sol, subsol) ar duce la protejarea mediului;

- Legislaţie:

-    Aderarea României la unele convenţii internaţionale în domeniu.

-Produse agricole ecologice;

- Lipsa programelor şi resurselor ce vizează protecţia mediului, poate conduce pe termen mediu la scăderea / înrăutăţirea calităţii factorilor de mediu;

- Lipsa unor instalaţii şi sisteme de prevenire a poluării şi calamităţilor naturale.

Dezvoltare locală

 

- Existenta unei mari diversităţi de produse agricole locale;

- Potenţial zootehnic ridicat cu existenţa a suprafeţe mari de păşuni;

- Ponderea relativ mare a activităţilor neagricole mai ales în satele

- Nivel satisfăcător al asistentei medicale.

 

- Grad redus de asociere a proprietarilor agricoli;

- Slabă reprezentare a activităţilor industriale la nivelul comunei;

- Ponderea relativ mică a activităţilor neagricole mai ales în satele aparţinătoare;

- Lipsa lanţului producţie – colectare - procesare-distribuţie în agricultura;

- Există un gard de fărâmiţare excesivă a terenurilor agricole;

- Existenţa a foarte multe afaceri ca şi persoane fizice în loc de IMM-uri cu personalitate juridică

- Informare insuficientă a populaţiei comunei despre posibilităţile de dezvoltare locală;

- Utilizarea parţială a terenurilor agricole;

- Practicarea unor tehnologii învechite şi nerentabile în agricultură.

- Înfiinţarea unor centre de consultantă agricolă si crearea unor IMM în mediul rural;

- Dezvoltarea infrastructurii fizice în mediul rural ar duce la revigorarea spaţiului rural;

- Dezvoltarea serviciilor sociale ar duce la ridicarea calităţii vieţii.

- Fărâmiţarea excesivă a proprietăţii agricole;

- Lipsa atitudinilor şi practicilor de tip asociativ în agricultură.

 

Investiţii

- Apropierea de un centru financiar - bancar (Satu-Mare)

- Sprijinul autorităţilor locale în vederea demarării unor investiţii în plan local;

- Preţ actual foarte scăzut a terenurilor agricole.

- Lipsa aproape în totalitate a activităţilor cu caracter industrial;

- Potenţial economic redus al IMM;

- Potenţial scăzut de investiţii în zootehnie, activităţi de prelucrare a lemnului, servicii şi agro-turism.

- Înfiinţarea de noi IMM-uri situaţie care ar conduce la dezvoltarea cadrului economic;

- Existenţa unor domenii cu potenţial de absorbţie şi modernizare ridicat (turism, agricultură, meşteşuguri tradiţionale)

- Gradul ridicat de izolare în raport cu cercurile de afaceri;

- Inexistenţa în cadrul comunei a unor puncte de lucru ale sistemului financiar - bancar

- Lipsa unor IMM-uri care să iniţieze proiecte de investiţii în zonă.

Turism

- Existenţa unor obiective turistice atractive.

- Buna funcţionare a transportului public.

 

- Existenţa unei infrastructuri fizice şi a unei dotări edilitare necorespunzătoare turismului;

- Inxistenţa unor manifestări culturale internaţionale anuale cu tradiţie;

- Inexistenţa unui cadru natural prielnic practicării turismului;

- Inexistenţa unor organizatori locali şi gospodării înscrise în circuitul agro-turistic;

- Lipsa unei promovări susţinute;

- Lipsa caselor de vacanţă;

- Lipsa unor manifestări culturale remarcabile.

- Exploatarea evenimentelor culturale şi tradiţionale;

- Crearea de Parcuri Naturale;

- H.G. nr. 118 / 1998 privind colaborarea în turism

- O. G. nr. 63 / 1998 şi Leg. Nr. 187 / 1998 privind stabilirea unor facilităţi în domeniul turismului rural;

- Viitoarele fonduri europene.

-Lipsa unei concepţii manageriale moderne.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6. Planul strategic de dezvoltare

6.1. Obiective strategice de dezvoltare

Această strategie stabileşte obiectivele a căror implementare creează cadrul dezvoltării viabile comunităţii în vederea creşterii nivelului de viaţă a locuitorilor acestor comunităţi. Principalele scopuri ale strategiei sunt următoarele:

-iniţierea dezvoltării infrastructurale şi comunicaţionale;

-întărirea spiritului competitiv al firmelor locale;

-întărirea spiritului întreprinzător al populaţiei în domeniul serviciilor de interes local;

-dezvoltarea sistemului de instituţii democratice pentru a ajuta stabilitatea populaţiei în localităţile comunei;

-întărirea şi dezvoltarea potenţialului economic al populaţiei prin creşterea competivităţii de piaţă a firmelor locale, prin creşterea gradului de preocupare şi prin apariţia surselor alternative de venit

-dezvoltarea comunei în conformitate cu cerinţele şi modelele de succes vest europene;

-pregătirea resurselor umane, a competivităţii acesteia, sporirea gradului de inovaţie a acesteia şi a capacităţii de reȋnnoire.

Metodologia elaborării strategiei

Pentru elaborarea prezentei strategii au fost derulate următoarele tipuri de activităţi:

Evaluarea potenţialului – economic, de resurse umane etc., de care dispune comuna;

Inventarul opiniilor unor responsabili din administraţia publică locală vizavi de dezvoltarea comunitară (probleme, posibile direcţii de soluţionare);

Elaborarea planului strategic de dezvoltare a comunei.

Pentru implementarea prezentului plan strategic sunt responsabili următorii actori sociali:

-autorităţile publice locale (poziţia de agent principal al dezvoltării locale implică responsabilităţi sporite în ceea ce priveşte elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare);

-comunităţile care intră în componenţa comunei;

-sectorul profit şi organizaţiile non – profit.

Resursele necesare care realizării obiectivelor strategiei:

-resurse financiare

-resurse umane

-resurse organizaţionale

-resurse naturale.

Din analiza efectuată în capitolele precedente s-au identificat trei domenii strategice ce pot determina pe termen mediu şi lung dezvoltarea comunei DOBA. Aceste domenii vor fi utilizate cu prioritate şi la nivelul obiectivelor operaţionale.

Rolul infrastructurii în procesele de dezvoltare locală

Existenţa şi dezvoltarea continuă a unor elemente de infrastructură este o cerinţă de bază, o garanţie a stabilităţii populaţiei din comună. În cazul comunei Doba se impun lucrări de infrastructură de bază care să asigure pentru locuitorii din zonă condiţii de viaţă apropiate de condiţiile existente în mediul urban din România. În această ordine de idei putem aminti printre lucrările de infrastructură necesare:

-introducerea reţelei de transport a gazelor naturale;

-înfiinţarea reţelei de canalizare;

-dezvoltarea infrastructurii rutiere;

-înfiinţarea sistemului de colectare a deşeurilor;

- înfiinţarea serviciului PSI;

-modernizarea imobilelor aparţinănd domeniului public;

-achiziţionarea de echipamente IT pentru toate categoriile de instituţii interesate.

Dezvoltarea infrastructurii trebuie să fie unul din obiectivele permanente pe agenda Administraţiei Publice Locale. Aceste obiective privesc mai ales îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor din localităţi, accesul rapid la magistralele rutiere naţionale şi internaţionale poate constitui unul din factorii de atracţie pentru turişti sau investitori la nivelul comunei. De asemenea, este important ca pe lângă infrastructura rutieră să existe şi o reţea de transport local funcţională care să faciliteze transportul către zonele urbane din apropiere – Satu Mare, Carei.

Rolul economic al agriculturii şi calitatea acestuia de susţinere a populaţiei

Conform acestei orientări agricultura apare în economia comunei ca o ramură ce ar te putea deveni în timp una competitivă, fiind necesar atragerea sectorul economic în zonă, care ar acorda unei mari părţi din populaţie condiţii de muncă şi viaţă şi faţă de care sunt legate mai multe sectoare ale vieţii economice. Poziţia, rolul economic, capacitatea de producţie a acestuia au nu numai o conotaţie economică ci şi una socială – de aceea iniţierea şi formarea unor programe de dezvoltare cu caracter economic trebuie să fie o parte importantă a programului operativ de dezvoltare.

Dezvoltarea resurselor umane

Conform acestei orientări condiţia de bază a dezvoltării sociale şi economice durabile este reprezentată de oameni cu o bună pregătire profesională care cunosc şi îşi asumă valorile personale şi ale comunităţii în care trăiesc, îşi organizează viaţa în conformitate cu aceste coordonate. Calitatea mediului comunitar şi natural, dezvoltarea socială şi economică continuă, ecologică.

Conform acestui considerent administrarea unitară a concepţiei asupra mediului înconjurător şi asupra economiei la nivelul comunei trebuie să se facă cu respectarea şi ocrotirea valorilor mediului înconjurător. O asemenea abordare a problemei ar îmbunătăţii atât calitatea mediului dar şi a condiţiilor de viaţă asigurând condiţii mai bune pentru dezvoltarea economică.

6.2. Obiective operaţionale

Elaborarea programului operativ de dezvoltare locală a fost gândit ca un sistem coerent privind dezvoltarea regiunii. În alegerea subprogramelor cel mai important considerent a fost iniţierea unor proiecte de dezvoltare convergente. Condiţia de bază pentru dezvoltarea locală este păstrarea tradiţiilor economice şi sociale comunitare. Acest lucru ajută la păstrarea caracteristicilor de viaţă ale locuitorilor din comuna Doba.

Subprograme şi proiecte de dezvoltare

Infrastructura socială şi comunitară.

În urma analizelor efectuate putem propune următoarele programe de infrastructură în comuna Doba:

-introducerea reţelei de transport a gazelor naturale;

-înfiinţarea reţelei de canalizare;

-dezvoltarea infrastructurii rutiere;

-înfiinţarea sistemului de colectare a deşeurilor;

-achiziţionarea de echipamente IT pentru toate categoriile de instituţii interesate.

 

Resurse umane

Perfecţionarea resurselor umane reprezintă principalul atu în realizarea iniţiativelor de dezvoltare locală şi comunitară. Planul strategic de dezvoltare propune două tipuri de măsuri:

-măsuri pe termen de scurt;

-măsuri pe termen mediu şi lung.

Pe termen scurt, pentru facilitarea realizării măcar parţiale a obiectivelor propuse una din soluţiile aflate la îndemâna primăriei şi consiliului local din comună este existenţa a unui facilitator comunitar care asigură optimizarea fluxului de informaţii privind posibilităţile de finanţare. În acelaşi timp această persoană  sprijină şi elaborarea de proiecte pe diferite domenii în urma solicitărilor care să vină din partea comunităţilor locale.

Pe termen mediu şi lung, este necesar ca administraţiile locale să susţină calificarea forţei de muncă în următoarele domenii: agricultură şi servicii. 

De aceea propunem următoarele programe pentru componenta de resurse umane:

-participarea funcţionarilor la programe de perfecţionare continuă;

-încurajarea implicării ONG - urilor locale în organizarea de programe pentru educaţia adulţilor.

Agricultura

Potenţialul agricol de care dispune comuna reprezintă unul din punctele tari spre care trebuie să se orienteze atenţia agenţilor de dezvoltare locali. Majoritatea populaţiei comunei îşi are principala sursă de venit din agricultură, aproape fiecare membru al comunităţii are o oarecare legătură cu activităţile agricole. În momentul de faţă economia comunei este monocoloră bazată în cea mai mare parte pe activităţile agricole. Fărâmiţarea excesivă a proprietăţii agricole determină un nivel scăzut al productivităţii a activităţilor din agricultură.

Această structură a proprietăţii ar trebui schimbată pe termen mediu prin constituirea unor ferme agro - zootehnice care să valorifice potenţialul natural şi al resurselor umane existent la nivelul comunei. Se recomandă totodată organizarea agricultorilor în asociaţii cu scopul de a valorifica mai bine potenţialul uman şi produsele agricole din această zonă. Comuna Doba, datorită apropierii de Satu Mare, este într-o poziţie privilegiată deoarece poate beneficia de consultanţa specialiştilor sătmăreni în acest domeniu.

Factorii importanţi care susţin dezvoltarea acestui sector:

-stabilirea în termen scurt a drepturilor de proprietate asupra pământului, lucru care presupune desigur eforturi susţinute din partea autorităţilor locale;

-susţinerea sau iniţierea unor iniţiative de asociere în ceea ce priveşte activităţile agricole, deoarece existenţa asociaţiilor agricole permite accesarea mult mai uşor a finanţărilor din fondurile UE pt. dezvoltarea investiţiilor în agricultură, disponibile din 2007.

-existenţa unui sistem de creditare flexibil.

Având în vedere cele enunţate mai sus propunem următoarele linii de dezvoltare pentru comuna Doba în domeniul agricol:

-susţinerea concentrărilor de teren prin vânzare - cumpărare sau prin asocieri;

-specializarea şi echiparea a fermelor agricole cu echipaje / utilaje moderne;

-marketingul produselor agricole.

Turism

În domeniul turismului comuna nu dispune de un potenţial natural, istoric şi cultural. Tradiţiile, modul de viaţă al locuitorilor pot fi puncte de atracţie pentru turişti atraşi de mediul rural. Totodată veniturile ce pot fi obţinute de populaţie din acest tip de activitate ar putea avea un aport semnificativ în veniturile gospodăriilor. În momentul de faţă nu există turism.

Ceea ce ar putea fi dezvoltat în comuna în acest domeniu sunt următoarele componente: agro-turism, bio-turism, turism educaţional şi confesional, turism gastronomic.

Din acest motiv propunem următoarele programe în domeniul turismului în această comună:

-crearea unor condiţii optime pentru practicarea turismului în zonă;

-amenajarea posibilelor atracţii turistice;

-promovarea activităţilor de tip turistic din zonă.

Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii

Asistenţă permanentă pentru firmele din zonă. În acest sens APL va facilita contacte, consultanţă şi informaţii în legătură cu organizaţiile finanţatoare, finanţări rambursabile şi nerambursabile, sistemul bancar. Se impune ca APL să-şi stabilească o listă a contactelor prioritare cu autorităţile judeţene şi centrale, organizaţii non-guvernamentale care pot contribui la schimbul de idei, parteneriate şi finanţări.

Dat fiind situaţia slabă a sectorul privat mic şi mijlociu, principalul agent care să mobilizeze aceste eforturi rămân autorităţile publice locale.

În acest domeniu propunem următoarele programe:

-sprijinirea dezvoltării firmelor deja existente

-atragerea unor firme în zonă

Responsabilitatea realizării obiectivelor strategice:

Primăria şi consiliul local al comunei Doba.

Partenerii ai administraţiei locale (ONG-uri, agenţii şi instituţii ale statului etc)



» Program de dezvoltare 2014 - 2020 -